Ghidul dvs. pentru interpretarea si intelegerea rezultatelor din buletinele de analize privind cancerul de san

 

 

Buletinele de analize privind cancerul de san

 

Buletine de analize

De fiecare data cand se indepartează tesut, pentru a verifica daca exista celule canceroase, se emit buletine de analiza privind examenul anatomo-patologic si celelalte teste. Fiecare buletin reda rezultatele analizei tesutului care a fost indepartat. Informatiile din aceste buletine va vor ajuta pe dvs. si pe medicul dvs. in luarea deciziei privind cel mai bun tratament care vi se potriveste.

 

Atunci cand cititi buletinele puteti sa simtiti teama sau confuzie.  Vi se pare ca cititi un text intr-o limba straina. Diferitele laboratoare pot utiliza termeni diferiti pentru a descrie acelasi lucru. Pentru o mai usoara intelegere a cuvintelor, la capitolul Terminologie, veti gasi o lista cu explicatia diferitilor termeni. Speram sa va putem fi de ajutor in intelegerea informatiilor din buletine, astfel incat sa primiti cea mai buna ingrijire posibila.

 

 

C U P R I N S

                                        

Introducere                                                                                         

      Asteptand  informatiile complete                                            

Cum incepem                                                                             

Ce indica buletinele dvs.                                                            

 

Capitolul A

Cancerul de san                                                                        

1. Este tumora un cancer?                                                      
2. Este cancerul de san invaziv?                                             
3. Cat de diferite sunt celulele canceroase fata de cele normale?                                                                               
4. Cat de mare este cancerul?                                                
5. A fost indepartat in intregime cancerul?                           
6. Exista celule canceroase in limfa dvs. sau in vasele de   sange?                                                                                    
7. Cat de repede cresc celulele canceroase?                          
8. Celulele canceroase au receptori hormonali?                   
9. Are cancerul gene care nu sunt normale?                         

 

Capitolul B

Ganglionii limfatici                                                                     

1. Exista celule canceroase in ganglionii limfatici ai dvs.?   
2. Cat de multi ganglioni limfatici sunt invadati?                 

Terminologie                                                                               

 

Intrebari cheie

 

 

Introducere

 

Asteptand  informatiile complete

 

Sa astepti e atat de greu! Insa un singur test poate conduce la mai multe rapoarte diferite. Unele teste dureaza mai mult decat altele. Nu toate testele sunt efectuate de acelasi laborator. Cele mai multe informatii apar la una, doua saptamani dupa operatie si, in mod uzual, veti avea toate rezultatele dupa cateva saptamani. Medicul dvs. va poate spune cand vor fi gata rezultatele testelor.

 

San normal cu o sectiune transversala marita a canalelor ductale  normale Profilul sanului: A Canale ductale B Lobuli C Sectiune dilatata a canalului ductal pentru a pastra laptele D Mamelon E Grasime F Muschiul pectoral principal G Peretele pieptului/cutie toracica Sectiunea marita: A Celule normale ale canalelor ductale B Membrana de baza C Lumen (centru canalului ductal)

 

 

 

 

 

Obtineti  toate informatiile de care aveti nevoie

 

Asigurati-va ca ati primit informatii despre toate testele de care aveti nevoie, inainte de a lua o decizie finala asupra tratamentului. De asemenea, nu va concentrati prea mult asupra unei informatii anume. Incercati sa priviti in ansamblu toate informatiile - ca un intreg - pentru a va putea gandi la optiunile pe care la aveti.

 

Diferitele laboratoare si spitale pot utiliza termeni diferiti pentru a descrie acelasi lucru. Daca exista termeni in raportul dvs., care nu sunt explicati in aceasta brosura, intrebati-l fara teama pe medicul dvs. ce inseamna acesti termeni.

 

Stadializarea cancerului de san

 

Raportul anatomo-patologic il va ajuta pe medicul dvs. sa decida in ceea ce priveste stadiul cancerului de san. Ar putea fi Stadiul 0, Stadiul 0,I (1), II (2), IIIA (3A), IIIB (3B) sau IV (4).

 

Stadializarea se bazeaza pe marimea tumorii, daca ganglionii limfatici sunt invadati si daca celulele canceroase au migrat dincolo de san. Doctorii dvs. vor utiliza aceste lucruri din raport, precum si stadiului cancerului de san pentru a elabora schema dvs. de tratament.

 

 

Cum incepem In primul rand, verificati in partea superioara a buletinului numele dvs., data la care ati fost operata si tipul de operatie la care ati fost supusa. Asigurati-va ca toate acestea sunt corecte.

 

 

Sfatul expertului:

Buletinele de analiza cuprind adesea mai multe parti. Imediat dupa operatie, celulele canceroase sunt studiate mai intai la microscop. Rezultatele de la studiile suplimentare, care necesita tehnici speciale, pot fi mai lungi. Deci, puteti avea unul, doua sau trei buletine de analiza de la o operatie. Incercati sa le puneti impreuna si sa le pastrati pe toate la un loc, astfel incat atunci cand mergeti la evaluarile pentru stabilirea tratamentului, medicii sa aiba toate informatiile de care au nevoie.    

 

Ce indica buletinele dvs.

 

Proba. Aici este descris locul de unde au fost prelevate probele de tesut. Probele de tesut pot proveni din san, din ganglionii limfatici de la subbrat (axila)  sau din ambele.

 

Istoricul clinic. Acesta reprezinta o scurta descriere a dvs. si a modului in care a fost descoperita anomalia la san. El descrie, de asemenea, tipul de operatie care a fost efectuata.

 

Diagnosticul clinic. Acesta este diagnosticul la care se asteaptau medicii inainte ca proba dvs. de tesut sa fi fost testata.

 

Descriere macro. Aici este descrisa (sunt descrise) proba (probele) de tesut. Este vorba despre marimea, greutatea si culoarea fiecarei probe.

 

Descriere microscopica. Aici este descris modul in care arata celulele canceroase la microscop.

 

Teste speciale sau markeri. Aici se regasesc rezultatele testelor pentru proteine, pentru gene si privitoare la cat de rapid se dezvolta celulele.

 

Rezumatul diagnosticului final. O scurta descriere a tuturor informatiilor importante pentru fiecare proba de tesut. 

 

 

Capitolul A

 

Cancerul de san

 

1. Este tumora un cancer?

O tumora este o proliferarea excesiva a unor celule. Ea poate fi alcatuita din celule normale sau din celule canceroase. Celulele canceroase sunt celule care cresc intr-un mod necontrolat. Ele pot ramane pe loc acolo unde au inceput sa creasca sau se pot dezvolta in tesutul normal dimprejurul lor.

 

Buletinele de analize va vor arata ce tip de celule exista in tumora.

 

2. Este cancerul de san invaziv?   Unicul factor  mai  important  despre  oricare cancer de san este acela care arata daca celulele canceroase au migrat dincolo de canalele ductale sau de lobulii sanului, adica din locul in care au inceput sa se dezvolte.

celula normala

Celule non-invazive

Cancerele non-invazive raman pe loc in canalele ductale sau in lobuli. Ele nu se dezvolta in tesutul normal din san sau de dincolo de san, sau nu  il  invadeaza. Aceste cancere sunt uneori denumite in-situ sau precancere.

Daca celulele canceroase s-au dezvoltat dincolo de locul de unde a pornit cancerul, cancerul este denumit invaziv. De asemenea, uneori celulele canceroase pot migra si spre alte parti ale corpului, prin sange sau prin sistemul limfatic.

celula invaziva

In buletinele dvs. de analiza, puteti intalni una din urmatoarele descrieri ale cancerului:

 

DCIS (Ductal Carcinoma In Situ) – Carcinom ductal in situ

Acesta este un cancer care nu este invaziv. El ramane  in interiorul canalelor ductale.

 

Nota: Exista anumite subtipuri ale DCIS. Veti regasi denumirea acestora la capitolul „Terminologie”.

 

LCIS (Lobular Carcinoma In Situ) – Carcinom lobular in situ

Acesta este o tumora constituita dintr-o excrescenta a celulelor care se gasesc in interiorul partilor din san care secreta lapte (denumite lobuli). LCIS nu este un cancer adevarat. El este un semn pentru riscul crescut de a dezvolta in viitor un cancer invaziv, la oricare dintre sani.

 

IDC (Invasive Ductal Carcinoma) – Carcinom ductal invaziv

Acesta este un cancer care porneste din canalele ductale, dar care se dezvolta in zonele invecinate de tesut normal, din interiorul sanului. Acesta este cel mai comun tip de cancer de san.

 

ILC (Invasive Lobular Carcinoma) – Carcinom lobular invaziv

Acesta este un cancer care porneste din interiorul lobulilor, dar care se dezvolta in zonele invecinate de tesut normal, din interiorul sanului.   

 

Nota: Exista si alte tipuri de cancere de san invazive, mai putin comune. Veti regasi denumirea acestora la capitolul „Terminologie”.

 

 

3. Cat de diferite sunt celulele canceroase fata de celulele normale?

 

Expertii denumesc acest lucru „grad”. Ei compara celulele canceroase cu celulele normale ale sanului. Pe baza acestor comparatii, stabilesc un „grad” al cancerului.

 

Exista trei grade ale cancerului:

 

Gradul 1

(Gradul mic sau bine diferentiat)

 

La gradul 1, celulele canceroase inca se aseamana in mare masura cu celulele normale. In mod uzual, ele se dezvolta incet. 

 

Gradul 2

(Gradul intermediar/mijlociu sau diferentiat moderat)

 

La gradul 2, celulele canceroase nu se aseamana cu celulele normale. Ele se dezvolta oarecum mai repede decat celulele normale.

 

Gradul 3

(Gradul mare sau slab diferentiat)

 

La gradul 3, celulele canceroase nu se aseamana in nici un caz cu celulele normale. Ele se dezvolta rapid.

 

 

4. Cat de mare este cancerul?

 

Medicii masoara cancerul in centimetri (cm). Dimensiunea cancerului ajuta la determinarea stadiului acestuia.   Marimea singura nu este suficienta pentru caracterizarea cancerului. Starea ganglionilor limfatici este, de asemenea, foarte importanta. Un cancer mic poate sa  se dezvolte rapid,  in timp ce un cancer mai mare poate fi „un gigant domol”.

 

5. A fost indepartat in intregime cancerul?

 

Atunci cand celulele canceroase sunt indepartate din san, chirurgul incearca sa scoata intregul cancer impreuna cu o zona suplimentara sau „marginea” de tesut normal dimprejur. Acest lucru se face pentru a se asigura ca intreg cancerul a fost indepartat.

 

Tesutul dimprejurul marginii reale a ceea ce a fost indepartat este denumit marginea rezectiei. El este studiat cu grija pentru a vedea daca este lipsit de celule canceroase.

 

Medicul anatomo-patolog masoara de asemenea  distanta dintre celulele canceroase si marginea exterioara a tesutului.

 

Nota: Ceea ce este denumit margini „negative” (sau „curate”) poate sa difere de la spital la spital. In unele locuri, medicii doresc cel putin 2 mm de  tesut normal dincolo de marginea cancerului. In alte locuri, o singura celula sanatoasa este denumita margine negativa.

 

 

Marginile dimprejurul unui cancer sunt descrise in trei moduri:

 

Negativ:

Nici o celula canceroasa nu poate fi vazuta pe marginea exterioara. In mod uzual, nu mai este necesara scoaterea de tesut  suplimentar.

 

Pozitiv:

Celulele canceroase se afla chiar pe marginea tesutului. Poate fi necesara scoaterea de tesut  suplimentar.

 

La limita:

Celulele canceroase sunt aproape de marginea tesutului, dar nu se afla chiar pe margine. Poate fi necesara scoaterea de tesut  suplimentar.

 

A  Celule canceroase B  Tesut normal C  Margine

6. Exista celule canceroase in limfa dvs. sau in vasele de sange?

 

Sanul contine o retea de vase de sange si canale limfatice care leaga tesutul sanului de alte parti ale corpului. Acestea sunt „autostrazile” care aduc hrana si indeparteaza produsele reziduale.

 

Exista un risc ridicat de recidiva (revenire) a cancerului, atunci cand  in canalele care transporta fluidul din san se gasesc celule canceroase. In aceste cazuri, medicul va poate recomanda un tratament pentru intreg organismul, nu numai pentru zona sanilor.

 

Rezultatul acestui test va arata astfel:

Invazie limfatica/vasculara:

PREZENT (da, a fost gasita) sau

ABSENT (nu , invazia nu a fost gasita).

 

 

7. Cat de repede cresc celulele canceroase?

     (Rata de crestere)

 

Exista doua teste care pot fi utilizate pentru a vedea cat de repede se dezvolta cancerul: testul de fractionare faza-S si Testul Ki-67. Ambele teste masoara daca celulele se dezvolta cu o viteza normala sau mai ridicata decat cea normala.

 

Chiar si in laboratoarele cu experienta, este greu ca aceste teste sa prezinte mare incredere. Acest lucru se datoreaza faptului ca multi medici depind de alte informatii pentru a lua cele mai bune decizii privind tratamentul.

 

8. Celulele canceroase au receptori hormonali?

 

Receptorii hormonali sunt ca niste urechi ale celulelor sanului care asculta semnalele de la hormoni. Aceste semnale „dau startul” pentru dezvoltarea interioara a celulelor sanului care au receptori.

 

Un cancer este denumit „ER-pozitiv” daca are receptori pentru hormonul estrogen. El este denumit „PR-pozitiv” daca are receptori pentru hormonul progesteron. Celulele sanului care nu au receptori hormonali sunt „negative” pentru acesti hormoni.

Cancerele de san care sunt fie ER-pozitiv, fie PR-pozitiv, sau ambele, tind sa raspunda bine la terapia hormonala.

 

Aceste cancere pot fi tratate cu medicamente care reduc estrogenul din corpul dvs. De asemenea, ele pot fi tratate cu medicamente care pastreaza estrogenul departe de receptori.

 

Daca un cancer nu are receptori hormonali, sunt disponibile totusi tratamente eficace.

 

Veti regasi rezultatele testului pentru receptori hormonali scrise in unul din urmatoarele trei moduri: 

 

1)      numarul celulelor care au receptori din 100 de celule testate. Veti vedea un numar cuprins intre 0% (nu exista receptori) si 100% (toate celulele au receptori).

 

2)       Un numar cuprins intre 0 si 3. Veti vedea numarul

      • 0    (nu exista receptori)

      • 1+ (un numar scazut de receptori)

      • 2+ (un numar mediu de receptori)

      • 3+ (un numar mare de receptori)

 

3)      Cuvantul „pozitiv” sau „negativ”.

 

Nota: Daca raportul dvs. specifica doar „negativ”, intrebati medicul sau laboratorul pentru a va comunica un numar. Acest lucru este important deoarece uneori un numar scazut de receptori poate fi denumit „negativ”. Dar chiar cancerele cu un numar scazut de receptori pot sa raspunda la terapia cu hormoni.

 

 

9. Are cancerul gene care nu sunt normale?

 

Stadiul HER2 (denumit de asemenea HER2/neu)

 

HER 2 este o gena care ajuta la controlul modului in care se dezvolta, se divid si se autorefac celulele. Aproximativ unul din patru cancere de san face prea multe copii ale genei HER2. Gena HER2  dirijeaza producerea proteinelor speciale, denumite receptori HER2, in celulele canceroase.

 

Cancerele cu prea multe copii ale genei HER2 sau cu prea multi receptori HER2 tind sa se dezvolte rapid. De asemenea, ele sunt asociate cu un risc ridicat de imprastiere (migrare). Dar, ele raspund foarte bine la tratamentul care lucreaza impotriva HER2. Acest tratament este denumit terapia cu anticorpi anti-HER2.

 

Exista doua teste pentru  HER2:

 

1) Testul IHC

    (IHC provine de la ImmunoHistoChemistry - Imunohistochimie) 

 

    Ÿ  Testul IHC arata daca exista prea multe proteine receptori HER 2 in celulele canceroase.

 

   Ÿ  Rezultatele testului IHC poate fi 0 (negativ), 1+ (negativ), 2+ (la limita) sau 3+ (pozitiv).

 

2) Testul FISH

    (FISH provine de la Fluorescence In Situ Hybridization –

     Hibridizare prin fluorescenta in situ) 

 

     Ÿ  Testul FISH arata daca exista prea multe copii ale genei HER2 in celulele canceroase.

 

     Ÿ Rezultatele testului FISH pot fi „pozitiv” (copii suplimentare) sau „negativ” (numar normal de copii).

 

Aflati ce test pentru HER2 ati facut. Acest lucru este foarte important. Numai cancerele cu teste IHC „3+” sau FISH „pozitiv” vor raspunde bine la terapia care lucreaza impotriva HER2. Un rezultat al testului IHC 2+ este denumit la limita. Daca aveti un rezultat IHC 2+, puteti si trebuie sa solicitati o testare a tesutului cu testul FISH.   

 

Capitolul B

 

Ganglionii limfatici

 

1. Exista celule canceroase in ganglionii limfatici ai dvs.?

 

Atunci cand aveti celule canceroase in ganglionii limfatici de la sub brat acest lucru este asociat cu un risc crescut de migrare a cancerului de san.

 

Ganglionii limfatici sunt filtre de-a lungul canalelor care transporta limfa. Limfa paraseste sanul si se intoarce in fluxul sanguin. Ganglionii limfatici incearca sa prinda si sa capteze celulele canceroase inainte de a atinge alte parti ale corpului.

 

Atunci cand ganglionii limfatici sunt lipsiti de cancer sau „curati”, rezultatele testelor sunt „negative”. Daca exista unele celule canceroase in ganglionii limfatici, rezultatul este „pozitiv”.

 

Zone cu ganglioni limfatici adiacente cu zona sanului A Muschi pectoral principal B Ganglioni limfatici axilari: nivelele I C Ganglioni limfatici axilari: nivelele II D Ganglioni limfatici axilari: nivelele III E Ganglioni limfatici supraclaviculari F Ganglioni limfatici mamari in cadranul intern

 

2. Cat de multi ganglioni limfatici sunt invadati?

 

Cu cat exista mai multi ganglioni limfatici cu celule canceroase, cu atat mai grav s-ar putea sa fie cancerul. Din acest motiv, medicii utilizeaza numarul ganglionilor invadati ca ajutor in luarea unei decizii privind tratamentul.

 

De asemenea, medicii isi indreapta atentia si asupra marimii cancerului din ganglionii limfatici.

 

 

Puteti citi urmatorii termeni care descriu cat de mare este cancerul in fiecare ganglion limfatic.

 

Microscopic:

In ganglion exista doar cateva celule canceroase. Este necesar un microscop pentru a le gasi.

 

Mare:

Exista o multime de celule canceroase in ganglion. Se poate vedea sau simti cancerul fara ajutorul unui microscop.

 

Extensie capsulara:

Cancerul s-a imprastiat in afara peretelui ganglionului.

 

 

Terminologie

 

Anatomo-patolog: un medic care studiaza tesutul la microscop pentru a stabili daca acesta este normal sau afectat de boala.

 

Benign: caracter al unei boli care evolueaza spre vindecare fara consecinte grave asupra organismului si fara a se raspandi in jur; necanceros.

 

Biopsie: o operatie prin care se preleveaza tesut pentru a verifica daca exista sau nu cancer.

 

Canale ductale: tuburi subtiri din san prin care curge laptele spre mamelon.

 

Cancer de san: proliferare anarhhica, necontrolata si neintrerupta a celulelor glandei mamare, sub influenta unor factori care declanseaza, determina si intretin acest proces. Termeni similari: neoplasmul sau carcinomul mamar.

 

Carcinom ductal in situ (DCIS): un cancer non-invaziv care ramane in interiorul canalelor de lactatie si care, in mod uzual, nu migreaza.

 

Carcinom ductal invaziv (IDC): un cancer care porneste din canalele ductale, dar care se dezvolta in tesutul normal al sanului, in jurul acestora.

 

Carcinom lobular in situ (LCIS):  celule care nu sunt normale, dar care raman in interiorul glandelor care secreta lapte, din san.

 

Carcinom lobular invaziv (LDC): un cancer care porneste din interiorul glandelor care secreta lapte, dar care se dezvolta in tesutul normal al sanului, in jurul acestora.

 

Celule anormale: celule care nu arata sau nu actioneaza ca celulele sanatoase ale organismului.

 

Celule canceroase agresive: celule care se dezvolta rapid si se pot imprastia (pot migra) dincolo de zona in care au aparut initial.

 

Celule neregulate: celule care nu arata ca celulele sanatoase ale organismului

 

Chisturi: cavitati pline cu lichid, care produc de obicei durere la nivelul sanilor. Chisturile sunt vizibile ecografic, iar dupa aspirarea lichidului continut, senzatiile de durere dispar.

 

Coloid: un tip de cancer invaziv care se dezvolta in tesutul normal din jurul lui; in mod uzual se dezvolta lent.

 

Comedo: un tip de cancer non-invaziv care, in mod uzual, nu migreaza; el tinde sa se dezvolte rapid.

 

Cribriform: un tip de cancer non-invaziv care nu migreaza si care, in mod uzual, se dezvolta lent.

 

Depistare precoce: depistarea in stadii cat mai incipiente a cancerului de san prin diverse modalitati de diagnostic, atunci cand exista sanse mari de vindecare.

 

Ecografie: examinarea tesutului mamar cu ajutorul ultrasunetelor. Aceasta investigatie este utila femeilor cu varste de pana la 40 de ani, carora mamografia nu le poate decela modificari semnificative datorita tesutului glandular dens la aceasta varsta. Mai este utila si in ghidarea punctiilor sau pentru diagnosticul diferential al formatiunilor care pot aparea la san.

 

ER-negativ: un cancer care nu are receptori la estrogen.

 

ER-pozitiv: un cancer care are receptori la estrogen.

 

Estrogen: hormon sectretat in principal de catre ovar si care determina caracteristicile fizice feminine, jucand un rol important in ovulatie.

 

Examen extemporaneu: examinarea in timpul interventiei chirurgicale a formatiunii tumorale scoase, pentru a stabili natura acesteia; acest examen dicteaza in continuare conduita intraoperatorie.

 

Fibroadenom: tumora benigna care se poate dezvolta in glanda mamara din proliferarea celulelor glandulare (adenom) si a tesutului conjunctiv (fibrom). Apare la orice varsta, cu o frecventa mai ridicata la femeile tinere (20-30 ani). Fibroadenoamele sunt de obicei bine delimitate, iar indicatia terapeutica este scoaterea lor chirurgicala.

 

Ganglion limfatic: un organ care apartine sistemului limfatic, asezat pe traiectul vaselor limfatice si care filtreaza limfa de bacterii, virusuri sau celule canceroasre. Are un rol important in functia imunitara.

 

Ganglioni limfatici axilari: ganglionii limfatici de la subbrat.

 

Gena: parte a codului corpului pentru producerea de noi celule si care controleaza cresterea si refacerea celulelor.

 

Grad: va arata cat de multe dintre celulele tumorale arata diferit fata de celulele normale.

 

HER2: o gena care ajuta la controlul dezvoltarii si refacerii celulelor.

 

HER2-pozitiv: cancer al sanului cu receptori  pentru genele HER2.

 

Histerectomie: indepartarea chirurgicala a uterului.

Hormonoterapie: tratament bazat pe hormoni care blocheaza utilizarea estrogenilor de catre celulele canceroase. Un astfel de medicament este Tamoxifenul, care, utilizat timp indelungat poate reduce rata imbolnavirii de cancer de san al femeilor cu risc.

 

Inhibitor aromataza: medicament care reduce estrogenul din organism (dupa menopauza).

 

In-situ: un cancer care ramane in interiorul partii de san in care s-a dezvoltat initial cancerul; in mod uzual acesta nu se dezvolta.

 

Invaziv: un cancer care migreaza dincolo de locul in care s-a dezvoltat initial.

 

Invazie limfatica: inseamna ca in vasele limfatice se gasesc celule canceroase.

 

Invazie vasculara: inseamna ca in vasele de sange se gasesc celule canceroase.

 

Lobuli: glande ale sanului care secreta lapte.

 

Limfa: lichid care circula dinspre tesuturi spre sange, cu rol important in imunitate.

 

Limfedem: umflarea bratului prin lezarea vaselorlimfatice din axila, aparut in urma disectiei axilare.

 

Lumpectomie: indepartarea chirurgicala limitata doar la nivelul sanului , impreuna cu o zona din tesutul sanatos din jur.

 

Malign: caracter al unei boli care arata ca se poate infiltra in tesuturile din jur si poate invada organismul, generalizandu-se.

 

Mamaografie: radiografie a sanului care permite depistarea modificarilor canceroase la nivelul sanilor in stadii timpurii, inainte ca ele sa fie decelate prin examinare clinica.

 

Mastita: infectie a tesutului glandei mamare, determinata de bacterii de pe pielea sanului. Apar in special la femeile care alapteaza, sanul devenind dureros, umflat si rosu. Tratamentul se face cu antibiotice sau chirurgical in cazuri mai grave.

 

Menopauza: intreruperea fiziologica a ciclurilor menstruale prin scaderea secretiei de hormoni de la nivelul ovarelor; apare normal la varste cuprinse intre 40 si 55 de ani.

 

Metastaze: migrarea celulelor canceroase pe cale sanguina sau limfatica catre alte organe sau tesuturi.

 

Modificari fibrochistice: sunt modificari benigne care iau nastere din ambele structuri ale sanului, cea glandulara si cea a tesutului conjunctiv. Mai mult de jumatate dintre femei au astfel de modificari, care mai sunt cunoscute sub numele de boala fibrochistica. Ele pot aparea la orice varsta, iar specialistii nu le considera „boala” , ci doar „modificari” aparute sub influenta hormonala.

 

Nodulul santinela:- nodulii ganglioni- cheie a caror scoatere prin interventie chirurgicala, evidentiaza daca celulele canceroase s-au raspandit in afara sanului. 

 

Papiloame intraductale: apar prin largiri ale ductelor de lapte in apropierea mamelonului sau mai departe de acesta. Papiloamele iau nastere prin proliferari ale tesutului glandular si al celui fibros, la care se alatura si modificari ale vaselor de sange, fapt care explica sangerarile aparute in aceasta afectiune benigna, al carui tratament este cel chirurgical.

 

 

Margini: tesut normal din jurul tumorii care a fost scoasa.

 

Margini curate: inseamna ca tesutul normal din jurul tumorii nu are celule canceroase.

 

Margini la limita: inseamna ca celulele canceroase se afla langa marginea exterioara a tesutului din jurul tumorii.

 

Margini negative: inseamna ca in tesutul din jurul tumorii nu se afla celule canceroase.

 

Margini pozitive: inseamna ca celulele canceroase se afla la marginea tesutului normal din jurul tumorii.

 

Medular: un tip de cancer invaziv care se dezvolta in tesutul normal din jurul acestuia.

 

Mucinous: un tip de cancer invaziv care migreaza in tesutul normal din jurul lui.

 

Non-invaziv: un cancer care ramane in interiorul partii de san unde s-a dezvoltat initial.

 

Papilar: un tip de cancer non-invaziv care nu migreaza si care tinde sa se dezvolte lent.

 

Precanceros: o tumora care nu este considerata cancer; ea este un semnal ca, in viitor,  puteti dezvolta un cancer.

 

 

PR-negativ: un cancer care nu are receptori la progesteron.

 

PR-pozitiv: un cancer care are receptori la progesteron.

 

Radioterapie: tratament utilizat pe utilizarea radiatiilor ionizante pentru a distruge sau reduce numarul celulelor canceroase.

 

Receptori hormonali: zone micute de pe celule, care par niste urechi, ce asculta si raspund la semnalele primite de la hormoni.

 

Recidiva: atunci cand un cancer revine.

 

Screening-ul: are rolul de a descoperi cancerul de san in stadii incipiente, inaintea aparitiei manifestarilor clinice, cu mai mari posibilitati de tratament; aceasta metoda se adreseaza femeilor cu varste de peste 40 de ani, asimtomatice sau care sunt aparent sanatoase si se realizeaza cu ajutorul mamografiei.

 

Sectorectomie: indepartarea chirurgicala a unei portiuni de san (sector) in diverse afectiuni ale acestuia.

 

Sistem imunitar: sistem al organismului care ajuta la lupta impotriva diverselor boli. El se gaseste in anumite organe: maduva osoasa, timusul, ganglionii limfatici, splina, sangele circulant.

 

Solid: un tip de cancer care este non-invaziv; el nu migreaza si  tinde sa se dezvolte lent.

 

Stadializare: determinarea stadiului in care este tumora in momentul examinarii, in functie de marimea acesteia, gradul de invazie locala si la distanta (metastaze).

 

Tamoxifen: medicament care impiedica estrogenii sa atinga receptorii hormonali din cancer.

 

Terapie cu anticorpi anti-HER2: un medicament utilizat in tratamentul cancerului de san care prezinta gene HER2 anormale.

 

Testul FISH: un test pentru gena HER2.

 

Testul IHC: un test pentru proteina HER2.

 

Testul Ki-67: un test care arata cat de rapid se dezvolta cancer.

 

Testul de fractionare faza S: un test care arata cat de rapid se dezvolta un cancer.

 

Tesut conjunctiv: (stroma): tesut care are rolul de a sustine alte tesuturi (pe cel glandular, in cazul glandei mamare) si care asigura hranirea lor. Cuprinde grasimea  si ligamentele de sustinere.

 

Tubular: un tip de cancer invaziv care se dezvolta in tesutul normal din jurul lui; in mod uzual, se dezvolta lent.

 

Tumora: proliferare excesiva a unor celule care au caracteristici mai mult sau mai putin asemanatoare cu tesutul unde se dezvolta; tumorile pot fi benigne sau maligne.

 

Zona de siguranta oncologica: zona in jurul unei tumori care este scoasa chirurgical odata cu aceasta, pentru o siguranta in plus ca in locul respectiv nu vor ramane celule canceroase.

 

 

Intrebari cheie

 

Aici sunt prezentate cateva intrebari importante pentru a va asigura ca ati inteles totul, cu ajutorul medicului  dvs.:

 

1. Este acest cancer de san invaziv sau non-invaziv?

 

2. Exista ganglioni invadati de cancer? Daca da, cati?

 

3. Ce arata testul la receptori hormonali? Puteti lua un medicament care sa scada sau sa va blocheze estrogenii?

 

4. Marginile sunt negative, la limita sau pozitive?

 

5. Testul HER2 a fost normal sau anormal?

 

6. Este acesta un cancer de san care se dezvolta lent sau rapid?

 

7. Ce alte teste de laborator au fost facute pe tesutul tumoral?

 

8. Ce arata aceste teste?

 

9. Se recomanda o operatie suplimentara pe baza acestor rezultate?

 

10. Ce tipuri de tratament sunt mai propice pentru acest cancer specific?

 

 

 

Referinte: Brosura “Your Guide to the Breast Cancer Pathology Report”, realizata de Fundatia breastcancer.org

 

Pentru mai multe informatii vizitati: www.cancerdesan.ro